In prezent se afla in Parlament un proiect de lege care urmează sa aducă unele modificări la Legea 132/2017 privind asigurările obligatorii de răspundere civilă auto, proiect aprobat de Guvern in data de 20.12.2019 si de asemenea, aprobat de către Senat,prin depășire de termen, in 23. 04.2020.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), deși nu face parte din categoria celor ce au competenta de a iniția reglementări legale, a fost si este implicată ,potrivit atribuțiilor prevăzute de legea privind organizarea si funcționarea ei, in analizarea si exprimarea de puncte de vedere cu referire la propunerile din proiectul de lege.

Piața asigurărilor din România, incluzând așa-numitele asigurări generale, precum si asigurările de viața, a avut o evoluție in creștere deținând in prezent aproximativ 2% din PIB. Alte doua domenii, respectiv piața de capital cu 4% din PIB, si domeniul pensiilor private cu 6% din PIB, fac parte din ceea ce se numește piața financiară nebancara si care, in totalitatea ei, se circumscrie domeniului de supraveghere, reglementare si control al Autorității de Supraveghere Financiară.

Necesitatea perfecționării cadrului legislativ , primar si secundar, in domeniul asigurărilor a izvorât, pe de-o parte din cerintele de adoptare a recentelor reglementări europene ,iar pe de alta parte ca urmare a constatării unor disfuncționalități in plan intern in ce privește practica in asigurări si situația in ansamblu a sistemului.

Ma voi referi, sintetic la cea de-a doua cauza formuland câteva concluzii care au rezultat in urma analizelor care au avut loc in Consiliul ASF asupra modului de funcționare a sistemului de asigurări. Am in vedere starea actuala a lui, precum si identificarea principalelor cauze care au creat unele nemulțumiri in piața. Pornind de aici voi explica puțin măsurile si propunerile ASF in direcția îmbunătățirii reglementărilor legale.

Apreciez ca dacă propunerile făcute de către ASF, înscrise in proiectul de modificare a legii, vor fi aprobate de către Parlament, ele vor rezolva in mare parte problemele care au apărut in piața de asigurări. Vor conduce la creșterea stabilității pieții si a încrederii consumatorului in serviciile oferite.

În sistemul de asigurări din România funcționează 28 de societăți de asigurare autorizate de către ASF, dintre care 21 au ca obiect de activitate asigurări generale in care intra si asigurările civile auto, așa numitul RCA, iar restul de 7 se ocupa doar cu asigurări de viața. In anul 2020 valoarea primelor brute subscrise in întreaga piața a fost de peste 8,5 miliarde de lei , cu 4,8% mai mare decât in 2019.

Principala constatare care iese vioi in evidentă la orice analiza a sistemului se referă la evoluția crescânda, de a lungul anilor, a concentrării activitatii de asigurare, in special a celei referitoare la RCA, conducând astfel la un soi de monopol in asigurări. Astfel, primele 5 societăți de asigurare dețin 64% din întreaga piața , iar primele 10 , din totalul de 28, gestionează peste 88% din primele brute subscrise.

Gradul de concentrare apare evident, dar el este si mai concludent dacă ne referim doar la segmentul de piața privind RCA ca parte componenta a asigurărilor generale. In piața de asigurări RCA, primele doua societăți de asigurare ocupa peste 74%, respectiv City Insuarance Group- 42% si Euroins – 32%. De remarcat este ca gradul de concentrare in domeniul asigurărilor RCA a avut o evoluție ascendenta , mai ales începând cu anul 2016 (in principal favorizat de falimentul Astra) astfel încât City Ins Group a crescut de la 16% in 2016 la 42 % in 2020, iar Euroins a avut o evoluție asemănătoare, de la 20% la 32%.

Este știut, aproape unanim acceptat in teoria economică si confirmat,in cele mai multe cazuri, de practica , faptul ca un grad ridicat de concentrare intr o piața, deținerea monopolului in domeniul in cauza, de către un număr redus de participanți, afectează concurenta, scade calitatea si performanța, produce disfuncționalități in piața. Unii actori devin “Too big to fail” (Prea mari ca sa greseasca”) sau “Too big to fall”. Pe scurt asta înseamnă ca unii operatori din piața pot creste așa de mult, acaparând o parte mare din piața, încât statul / reglementatorii nu mai îndrăznesc pur si simplu sa sancționeze greselile lor sau nu ii lasă sa ajungă in faliment de teama faptului ca dispariția lor ar deregla sau ar produce efecte grave in sistemul economico-financiar. Ei, actorii știu asta si ca urmare acționează in consecință, de multe ori maximizand riscurile si ignorând reguli si legi. Lumea a experimentat acest lucru de multe ori de a lungul vieții economice, ultima data cu ocazia crizei financiare si economice din 2008.

Piața de asigurări din România însăși, in special cea referitoare la RCA, a cunoscut , in ultimii ani, unele dintre “beneficiile” unui comportament specific monopolului. Calitatea serviciilor, lipsită fiind de concurenta necesară, a scăzut. Exista o acerba si, pare-se, continua stare de conflict între asiguratori si unitățile de reparații auto, un număr din ce in ce mai mare de petiții (sesizări/reclamații) adresate atât direct asiguratorilor cât si ASF. Consumatorul final ( persoana fizica sau juridică) este cel care decontează in mare parte aceasta stare de lucruri. Asiguratorii, in unele cazuri, nu plătesc, plătesc cu întârziere , se comporta abuziv la aprobarea / avizarea daunelor, creând o stare aproape generală de nemulțumire in rândul unităților de service , precum si al consumatorilor finali. La rândul lor, in răspuns, mai degrabă, la comportamentul asiguratorilor, unitățile de service auto apelează in unele situații la practici incorecte, ilegale de efectuare a reparațiilor si de întocmire a documentației corespunzatoare. De asemenea, scriu din ce in ce mai multe petiții si/ sau se adresează instantelor. Aceasta stare de lucruri , care poate fi completată si cu alte exemple, se întâlnește, mai cu seama, in cazul relațiilor dintre primii 2-5 asiguratori din sistem si ceilalți actori din piața.

Este urmarea directa a unui grad de concentrare ridicat, a deținerii poziției de monopol de către aceștia. Dacă piața ar fi împărțită la mai mulți actori , concurenta ce ar apărea ar fi de natura sa rezolve conflicte de genul celor arătate.

Autoritatea de Supraveghere Financiară are atribuții de supraveghere si control a acestei piețe. Ea realizează acest lucru prin emiterea, in limita competentelor legale, a unor reglementări de ordin secundar. Reglementarea primara este in exclusivitate in atribuțiile organelor legislative ale statului. Desigur, se poate pune întrebarea dacă si in ce măsura ASF a făcut suficient pentru a evita aceasta situație generată de gradul de concentrare. Fiind onesti, trebuie sa spunem ca se putea mai mult. Chiar ținând seama de limitele de competenta pe care le are.

Cu toate acestea, este remarcabil ca au fost făcute analize profesionale, propuneri către legiuitor pentru perfectionarea legislației primare, au fost elaborate la nivelul ASF o serie de reglementări de natura secundara, au fost efectuate activități de supraveghere permanenta si de control periodic la toți actorii din piața. Au fost aplicate sancțiuni precum amenzi contravenționale, ( in cazul celor doi asiguratori care dețin monopolul pieței de milioane de lei) atât unităților in cauza cât si reprezentanților sistemului de management si , de asemenea, au fost făcute evaluări profesionale in cazul unor persoane care dețin funcții-cheie si intra sub supravegherea ASF. In aceeași ordine de idei, mai ales in ultima perioada, au avut loc discuții directe in Consiliul Autorității cu reprezentații unităților in cauza (City si Euroins) unde sau trasat sarcini cu termene precise pentru măsuri de sporire a bonității acestora si de reducere a arieratelor. In același context au fost făcute propuneri către legislativ si s au modificat reglementări interne care sunt de natura sa crească bonitatea companiilor de asigurări, sa reducă gradul de concentrare din piața, la care ma voi referi in cele ce urmează .

Pentru a nu lăsa o imagine apocaliptică asupra pieții de asigurări voi spune ca ea este totuși una stabilă si in creștere. Asta, poate, si ca urmare a măsurilor întreprinse de către ASF. Mai ales in ultima perioada. Putem vorbi de o piața a asigurărilor in creștere cu peste 8,5 miliarde in 2020 fata de 2019, rezervele tehnice calculate in concordanța cu cerintele Solvency II au crescut cu 4 procente ceea ce asigura stabilitate a pieții . De asemenea indicatorii de solvabilitate (SCR si MCR) au valori care respecta cerintele Solvency II, in creștere fata de 2019. Stabilitatea pieții poate fi evaluată ca atare si observând ca portofoliul investițional total al asiguratorilor din România consta, in procent de 84%, in obligațiuni de stat. La nivel european acest procent este de numai 60%. Investițiile in obligatiuni, se știe, sunt mai sigure.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut unele propuneri de completare a legii privind asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (Legea 132/2017) care, dacă vor fi aprobate, vor asigura îmbunătățirea sitemului de decontări, dar si o mai mare fiabilitate a pieții in ansamblu. Dintre acestea cea mai importantă este introducerea mecanismului decontării directe ca având caracter obligatoriu. De asemenea au fost avute in vedere si s-au efectuat completări la Normele de reglementare corespunzatoare in sensul creșterii bonitatii companiilor de asigurări .

Pe scurt, in ce constau acestea ?

Mecanismul decontării directe a existat si pana acum, dar el avea caracter optional. S- a considerat si se spera ca practicarea lui obligatorie va avea efecte pozitive in piața.

In esența legea va obliga pe asiguratorul unui client la decontarea intr -un termen rezonabil a cheltuielilor cu reparatiile indiferent de societatea la care cel care a produs paguba este asigurat. Pana in prezent o persoana asigurata la compania X dacă a fost păgubita de o persoana asigurata la Y trebuia sa solicite si sa aștepte plata despăgubirii de la aceasta din urma , compania Y. In viitor plata va fi efectuată de către persoana X, la care păgubitul este asigurat. La rândul ei societatea de asigurare X se îndreaptă cu pretenții financiare către compania Y. Acțiunea este investita cu titlu executoriu reprezentând un titlu de creanța care trebuie plătit in 10 zile.

Nu voi intra aici si acum foarte detaliat in abordarea avantajelor si/sau dezavantajelor acestei prevederi. Câteva lucruri la care piața se poate aștepta însă sunt următoarele: o accelerare a procesului de decontare a serviciilor prestate de către unitățile de service, o disciplina ceva mai mare in ce privește avizarea daunelor si decontarea între unitățile de asigurare, o posibila redistribuire a asiguraților între asigurați in avantajul celor care, azi, dețin o cota mai mică de piața.

La întrebarea dacă va avea loc o creștere a prețului poliței RCA, un răspuns cu o certidune mare este ca nu. Sau, cel puțin, nu ca urmare a introducerii obligativității decontării directe. Din discuțiile cu asiguratorii a rezultat ideea ca o creștere a prețului poliței, chiar dacă apare necesară , când comparam prețul poliței cu cel practicat in alte tari sau când avem in vedere pretul pieselor de schimb si al manoperei, ea nu se va produce la un nivel semnificativ. In orice caz nu din cauza “decontării directe”.

In ce privește activitatea service – urilor, este de așteptat ca sa apăra o mai mare responsabilitate in efectuarea lucrărilor si mai ales in întocmirea documentațiilor , atâta timp cât in noile condiții plățile vor fi, cel puțin parțial, accelerate. Este vorba in primul rând de efectuarea in termen a plăților daunelor avizate de către cele doua companii care dețin monopolul pe piața.

In scopul creșterii bonitatii, in special in cazul companiilor cu o cota mare de piata, o alta măsura a fost avuta in vedere la nivelul de reglementare al ASF.

Prin modificarea/ completarea regulamentelor corespunzatoare s-a acționat in direcția perfecționării modului de calcul a indicatorilor de solvabilitate. Capătă o acuratețe mai mare modul de calcul a “cerinței de capital de solvabilitate- SCR” si al “ necesarului minim de capital -MCR “, luându-se in calcul numai elemente de activ foarte sigure.

Urmare a acestor modificări unitățile de asigurare , mai ales cele care domina piața si care realizează si activități de reasigurare, vor trebui sa-si completeze capitalul propriu, in viitorul apropiat, prin aport de numerar. Sumele sunt de ordinul a câteva sute de milioane de lei in cazul primelor doua societati, care dețin peste 70 % din piața.

Acest lucru creste bonitatea companiilor si este de așteptat ca pe aceasta baza sa crească posibilitățile financiare de plata a despăgubirilor, respectiv de accelerare a plăților si reducere a arieratelor.

Sunt numai câteva dintre măsurile propuse de către ASF care urmăresc sa elimine disfunctionalitățile apărute de a lungul timpului in piața de asigurări . Sunt si alte măsuri in lucru.

Este, in opinia mea, necesar sa se lucreze in continuare la reducerea riscului de concentrare, a gradului de concentrare in piața. Trebuie gândite încă masuri care sa facă reglabilă piața in mod automat si obiectiv, astfel încât sa nu mai fie posibila deținerea unei cote ridicate de piața fără bonitate si reasigurări reale si certe.

Intervenția cu măsuri administrative de natura sancțiunilor, a dispozițiilor si / sau a evaluării reprezentanților sistemului de management deși are unele efecte pozitive, ele sunt limitate. Constituirea de pârghii de natura obiectiva, in principal prin reglementări legale si procedurale, are efecte mult mai eficace. In acest sens lucrează , in prezent, Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Prof. univ. dr. Ioan Gh Tara

Membru al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară