Suferință, dureros de dulce…🌅

O întrebare îmi stăruie in minte de o buna perioada de timp. Ea se face auzita si in rândul celor din jurul meu, din mediul profesional, politic si non-politic. Am încercat sa-i găsesc sau sa primesc răspuns dar încă nu sunt sigur ca am reușit sa am unul suficient de convingător. Cum se explica faptul ca măsuri bune de natura economică, financiară si socială, înscrise in Programul de guvernare si aplicate in cea mai mare parte a lor, au reușit sa creeze totuși nemulțumiri in rândul celor care beneficiază de ele?

Simplu spus, o creștere de salarii ar trebui sa primească un feed-back pozitiv. Ori, observam si auzim din diferite zone sociale o serie de nemulțumiri, fie ca e vorba de creșteri nesemnificative, fie ca in unele cazuri salariile scad sau nu sunt etic așezate. De asemenea, a existat temerea ca nu sunt resurse bugetare pentru asigurarea platii lor. O creștere a pensiilor ar trebui sa fie primită cu aplauze de către toți beneficiarii si poate de către întreaga societate. La fel ar trebui sa stea lucrurile in cazul reducerii taxelor, in special a impozitului pe venit sau a contributiilor sociale. Si de asemenea in cazul măsurilor de stimulare a creerii de noi locuri de munca.

Nu îndrăznesc sa ma gândesc la o alta întrebare care chiar nu are răspuns si anume aceea legată de cauza pentru care nu au fost exprimate astfel de nemulțumiri atunci când au fost reduse salariile si pensiile sau au crescut taxele.

Fără a avea pretenția de reusita, voi încerca o explicație a acestei stări de lucruri, care ar putea fi măcar parțial un raspuns la dificila întrebare. Se spune ca o întrebare inteligenta conține in ea răspunsul însuși, dar nu e cazul aici. Adaug ca am scris si vorbit in timp atât despre unele măsuri legate de așa numita revoluție fiscală cât si despre modul cum cred eu ca ar trebui aplicate unele măsuri din Programul economic. Nu am deloc pretenția ca sunt un mare specialist si nici nu dețin vreo poziție care sa-mi favorizeze accesul la informațiile pe care le au decidenții politici si administrativi, dar cred ca expertiza practica in domeniul economic si financiar cumulata cu cea din teorie si cercetare, îmi da posibilitatea sa exprim câteva idei de o maniera simplu accesibila.

Așadar, care sa fie răspunsul la întrebarea mea?

In primul rând trebuie avut in vedere faptul ca un Program de guvernare bun, dacă reușește sa fie integral si cu succes pus in practica, aduce câștig electoral si de aceea opoziția politica, in opinia mea, dincolo de limitele normalului, încearcă prin manipulare si dezinformare sa reducă posibilul avantaj al unei astfel de realitati. Se exploatează exagerat unele greșeli si se interpretează si vorbește, aici si in afara țării, vădit rău voitor, orice fel de impact pozitiv al măsurilor luate. Cred ca ar avea de câștigat dacă ar găsi soluțiile unei opoziții constructive, rezonabile si mai puțin violente.

In al doilea rând, desigur trebuie spus, cu simt de răspundere, ca au existat si exista unele erori de natura politica si profesională atât in conceperea unor măsuri cât si, mai ales, in punerea lor in practica. De asemenea comunicarea către societate a măsurilor si a impactului social si economic al acestora nu a fost suficient de eficace. Cred ca o abordare mai profesionista ar fi strict necesară. De asemenea recunoașterea greșelilor si desigur nerepetarea lor ar aduce beneficii partidelor de la guvernare, atât pe linie politica cât si in plan administrativ de vreme ce populația ar înțelege mai bine intenția buna a măsurilor. Poate ar fi ceva mai multă liniște socială si astfel, o mai facila implementare a Programului.

In al treilea rând, am putea evidenția mai multe cauze din zona politica, dar as insista pe cele de natura profesională. Desigur putem fi de acord cu faptul ca partidele au destule persoane cu expertiza profesională, dar atunci de ce nu reușesc in suficientă măsura? Nu se orientează bine atunci când fac numirile ? De ce, nu? Avem, din fericire, destula bogăție profesională, suficientă experiența din tara sau de la alții care au reușit mai bine. Teoria economică, financiară si socială ne poate oferi multe puncte de sprijin. Cred ca ar trebui apelat in mai mare măsura la specialiști chiar dacă nu sunt membri de partid si nu ocupa funcții politice sau administrative. Ar trebui cu mai multă înțelepciune sa urmam învățămintele oferite de către teoria economică, precum si exemplele de buna practica din jur.

In legătura cu aspectul profesional as face câteva aserțiuni. Conceptul de economie comportamentala nu este nou, el își are originile in anii ‘70, s-a impus si continua sa se impună cu succes in teoria economică. Richard Thaler, laureat al premiului Nobel pentru economie in 2017, in cartea sa “Misbehaving” spune ca un studiu științific releva faptul ca 136 de state din lume îl recunosc si-l aplica. Nu știu dacă România este printre acestea. In esența ar fi de folos sa utilizam comportamentul nerațional al ființei umane in atingerea scopurilor bune pe care le avem.

In contextul aplicării modelelor teoretice, dar fara multe detalii de acest fel, as vedea de exemplu foarte utila metoda practicată de către alții de a supune unor teste științific efectuate orice măsura care are impact economic , financiar si social. LAplicarea ei ar trebui realizată numai dacă testele dau rezultate pozitive. Un exemplu fericit in acest sens îl oferă așa-numitul organism “What Works Network” din Marea Britanie, înființat de către Guvern cu scopul de a testa măsuri ce urmează a se aplica. Poate ca unele dintre măsurile pe cale de implementare fie ca se referă la probleme de salarizare sau pensii fie la cele de fiscalitate, testate fiind cu rigoare științifică, ar fi dat rezultate negative si atunci n-ar fi trebuit aplicate. Sau ar fi trebuit regândite.

Teoria economică recunoaște faptul ca o reducere de fiscalitate poate stimula creșterea economică. O idee specifica orientărilor de centru dreapta, dar agreata si aplicată partial si de către orientările de centru stânga. Este demonstrat științific in zona economiei comportamentale ca reducerea de taxe ar avea un mai mare impact in ce privește stimularea consumului si pe aceasta baza a creșterii economice dacă ea ar fi făcută nu prin reducerea de taxe ci mai degrabă prin acordarea unor “bonusuri”, respectiv dacă același nivel de taxa s-ar aplica la un venit mai mare. Este, cred, un exemplu bun de testat si apoi de aplicat.

In cursul anului trecut Guvernul a pus in aplicare așa numitul Program “start-up” utilizând pentru aceasta resurse bugetare cu intenția de a stimula întreprinzătorii sa înceapă o afacere si sa investească. Scopul final este sa se creeze locuri de munca si astfel sa crească economia. O intenție cât se poate de buna. Ideea de a stimula investițiile in aceasta forma este specifica si orientării de dreapta doar ca ei stimulează nu prin sponsorizări de la stat la începutul demersului ci după ce s-a înființat afacerea si s-a atins o anumită cifra de afaceri, prin reduceri de fiscalitate. Oricare dintre idei este buna dacă reușește crearea de întreprinderi noi. In acest caz, daca am fi urmat teoria economică comportamentala, am fi obținut rezultate si mai bune, luând in calcul sa-i sprijinim pe aceia care încearcă, investesc si nu reușesc. Ar fi fost, in acest fel, mai multe încercări datorită acoperirii intr-o anumită măsura a riscurilor si cu siguranța mai multe reușite. Aceasta pentru ca, așa cum este cunoscut, in general ființa umană este tributara unui comportament ce urmărește evitarea riscurilor, numit in literatura de specialitate “risk aversion”.

Exista, de asemenea, rezultate excelente ale aplicării conceptelor de natura teoretica si a rezultatelor cercetării științifice, a testării măsurilor înainte de aplicare in ce privește reducerea/ creșterea de taxe si dobânzi sau a eliminării/ introducerii de noi taxe si contribuții, precum si in domeniul asigurării fondului de pensii. Ar fi fost, in opinia mea, foarte utila efectuarea unei testări de genul celor oferite de “What Works Network” in ce privește recenta decizie a Băncii Naționale de a creste rata dobânzii de politica monetară. Am o destul de mare certitudine ca așa ceva nu s- a avut in vedere.

Eu cred ca am putea aplica rezultatele cercetărilor științifice, punând la lucru specialiștii pe care – i avem in tara sau chiar aducând pe unii din afara. La fel, ar fi un lucru extrem de inteligent dacă am prelua exemplele de buna practica de la alții.

Scriind un Program de guvernare bun, mi-e teama ca am început deja sa fluturam steagul victoriei. Poate, mai degrabă ar trebui sa nu facem asta sau chiar sa fluturam unul alb si sa întrebam, solicitam si preluam ceea ce-i bun in teorie si desigur in practica.

Altfel, starea aceasta de așteptare a unor rezultate bune in timp ce asistam la nemulțumiri si critici ar putea fi descrisă magic cu un oximoron al lui Eminescu: suferința, dureros de dulce…

Prof.univ.dr. Ioan Gheorghe Țara

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s