Curtea de Conturi, ├«ncotro? ­čîů

Exista, in Parlament, o propunere legislativ─â de completare si modificare a Legii privind organizarea si func╚Ťionarea Cur╚Ťii de Conturi. Ini╚Ťiativa prive╚Öte dou─â grupe de modific─âri: prima se refer─â la introducerea unor atribu╚Ťii noi pentru institu╚Ťie si pentru auditorii publici externi, angaja╚Ťi ai acesteia, iar a doua propunere vizeaz─â condi╚Ťii noi de aplicare a r─âspunderii juridice pentru personalul de execu╚Ťie respectiv pentru auditorii publici externi. Ambele idei ├«╚Öi propun sa creasc─â, a╚Öa cum rezulta din expunerea de motive, responsabilitatea institu╚Ťiei si a auditorilor in domeniul formarii si utiliz─ârii resurselor publice, respectiv o ” ├«mbog─â╚Ťire a rolului asumat in prezent de Curtea de Conturi cu acela de prevenire a neregulilor”. 

Nu ├«mp─ârt─â╚Öim acest punct de vedere, ci credem ca prin aceste modific─âri ale actualei legi nu numai ca nu se va ob╚Ťine o „├«mbog─â╚Ťire a rolului” , o cre╚Ötere a eficientei activit─â╚Ťii institu╚Ťiei, dar se va schimba statutul acesteia, transform├ónd o dintr una independenta, f─âr─â implicare in domeniul pe care l auditeaza, intr o structura cu atribu╚Ťii manageriale specifice puterii executive. Acest lucru este in totala contradic╚Ťie cu prevederile standardelor interna╚Ťionale de Audit in domeniu.

C. Adenauer spunea ca de╚Öi tr─âim sub acela╚Öi cer avem orizonturi diferite. ├Ämi voi permite, a╚Öadar, c├óteva argumente care, exprimate succint, sa ├«i conving─â pe ini╚Ťiatori sa analizeze mai profund propunerile de modificare si eventual sa le completeze cu altele care s ar impune pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea reala a statutului Cur╚Ťii de Conturi a Rom├óniei. Sunt convins ca dup─â ce se vor fi ini╚Ťiat mai bine in problematica audit─ârii resurselor publice vor reveni asupra propunerilor actuale.

De fapt ideea de modificare, precum si modific─ârile propuse au plecat de la o constatare pe c├ót de reala pe at├ót de sup─âr─âtoare si urgent─â in rezolvare: administratorii resurselor publice reclama o implicare, peste limitele mandatului, a institu╚Ťiei in actul decizional al acestora, privind oportunitatea utiliz─ârii resurselor publice si, de asemenea, fapt deloc de neglijat, stabilirea de prejudicii nereale, o goana prea mare pentru acest tip de rezultate. Uneori se au in vedere domenii de audit nesemnificative si se aplica m─âsuri exagerate ( vezi sume de bani dispuse a se retine din salariile foarte mici, din pensii sau ajutoare) Rolul institu╚Ťiei ar fi trebuit sa fie acela de a face propuneri de perfec╚Ťionare a legisla╚Ťiei. In aceste cazuri si in altele. 

In opinia mea nemul╚Ťumirile gestionarilor resurselor publice si chiar ale personalului care realizeaz─â astfel de misiuni de Audit sunt justificate. Si nu legea este, in primul r├ónd, de vina aici. Este vorba de ├«n╚Ťelegerea ei, de o anumit─â atitudine de tip profesional in aplicarea legii si a standardelor de Audit si , da, de unele necesare complet─âri ale ├«ntregului cadru normativ in ce prive╚Öte formarea, utilizarea si auditarea resurselor publice.

Initiatorii actualelor propuneri de modificare ar trebui sa revin─â asupra lor si sa aib─â in vedere o privire mai articulata, sistemica, asupra ├«ntregului cadru normativ de construc╚Ťie, execu╚Ťie si control a bugetului.

In fapt, se propune ca activitatea de Audit a Cur╚Ťii de Conturi, sa fie completat─â cu aceea de a emite o „opinie”, ca r─âspuns la unele posibile solicit─âri ale administratorilor resurselor publice, in leg─âtura cu modul de interpretare si aplicare a unor acte normative, incluz├ónd aici legile, precum si actele normative emise de c─âtre Guvern. Aceasta opinie ar urma sa fie cenzurata de c─âtre organele judec─âtore╚Öti atunci c├ónd administratorii nu sunt de acord cu ea. In opinia noastr─â aceasta modificare ar implica institu╚Ťia si activitatea de Audit in activit─â╚Ťile ce urmeaz─â sa fie auditate. In viziunea standardelor interna╚Ťionale de Audit, elaborate de c─âtre INTOSAI, independen╚Ťa auditului asupra fondurilor publice este o cerin╚Ťa fundamentala. Rom├ónia este membra INTOSAI si de aceea si a propus si trebuie sa urm─âreasc─â respectarea cerin╚Ťelor de organizare si exercitare a auditului asupra fondurilor publice. Prin emiterea acelei „opinii” auditorii se implica in activit─â╚Ťile pe care urmeaz─â sa le auditeze, situ├óndu se intr o reala situa╚Ťie de incompatibilitate, de amenintare a independentei, ca principiu fundamental in desf─â╚Öurarea unei misiuni de Audit. Cum ar putea auditorii sa spun─â altceva, contrar „opiniei” transmise , dac─â ulterior, cu ocazia exercit─ârii auditului constata ca ea n a fost corecta? Pe de alta parte nu prea v─âd cum se vor descurca organele judec─âtore╚Öti atunci c├ónd vor fi sesizate sa judece o „opinie”. Las la o parte faptul ca instan╚Ťele judecatoresti sunt chemate sa se pronun╚Ťe asupra actelor adiministrative cu caracter de decizie obligatorie (hot─âr├óri, decizii, ordonan╚Ťe, etc), dar apreciez ca la opinie ar trebui sa aib─â dreptul oricine f─âr─â ca aceasta sa poat─â fi cenzurata. Este aici o p─âguboas─â confuzie ├«ntre „opinia” initiatorilor si „opinia de Audit” ca sintagma cu caracter strict profesional pe care o utilizeaz─â auditorii financiari. Sa o numim altfel? Da, dar oricum apare ca un act decizional care interfereaz─â cu activit─â╚Ťile ce urmeaz─â sa fie auditate. Si acest lucru nu trebuie sa se ├«nt├ómple, dac─â dorim sa respectam standardele interna╚Ťionale de Audit.

Principiul conform c─âruia „este mai eficient si mai ieftin sa previi dec├ót sa corectezi”, invocat de c─âtre ini╚Ťiatori, se poate verifica in condi╚Ťii de succes numai cu o institu╚Ťie de Audit asupra fondurilor publice cu o independen╚Ťa reala. Curtea de Conturi, a╚Öa cum este ea organizata, func╚Ťion├ónd pe l├óng─â Parlament, neimplicata in activitatea puterii executive, apare ca exercitand cea mai independenta activitate de Audit financiar.

A doua categorie de interven╚Ťii in corpul legii se refer─â la sporirea posibilit─â╚Ťilor de aplicare a r─âspunderii juridice in cazul auditorilor financiari publici. O prima constatare este aceea ca de╚Öi r─âspunderea juridic─â, sub toate formele sale, se aplica si in prezent, fie pe baza prevederilor din legea Cur╚Ťii, fie pe baza celor din alte acte normative, in propunerile de modificare si-au f─âcut loc preciz─âri redundante cu privire la r─âspunderea juridic─â a auditorilor publici. In al doilea r├ónd se constata o suplimentare a faptelor pentru care se aplica r─âspunderea juridic─â in cazul auditorilor. Astfel, se propune tragerea la r─âspundere a auditorilor dac─â o instan╚Ťa de judec─âta a constatat ca ace╚Ötia „si au dep─â╚Öit mandatul” sau c├ónd aceasta decide ca actul emis de Curtea de Conturi trebuie anulat. Instan╚Ťa ar urma sa aib─â competenta de a anula actele ├«ntocmite de c─âtre auditori dac─â se constata „gre╚Öeli in exercitarea atribu╚Ťiilor legale” , iar ea ar putea fi sesizat─â ori de c├óte ori „entitatea auditat─â se considera v─ât─âmat─â intr un drept al sau sau intr un interes legitim”. F─âr─â sa introducem detalii de natura juridic─â vom spune doar ca sanc╚Ťiuni pentru gre╚Öeli profesionale se aplica numai in situa╚Ťiile in care aceste gre╚Öeli au afectat patrimonial unitatea/persoana sau ele au caracter contraven╚Ťional sau penal. Uzuale sunt si sanc╚Ťiunile de natura disciplinara.A╚Öa cum sunt formulate aceste propuneri, ele acorda mult prea mari posibilit─â╚Ťi celor nemul╚Ťumi╚Ťi de constat─ârile controlului de a se r─âzbuna pe cei care controleaz─â si, de asemenea, este exagerata competenta organelor judec─âtore╚Öti de a desfiin╚Ťa actele de control ale Cur╚Ťii. In aceste condi╚Ťii ne putem a╚Ötepta la o descurajare a actorilor din domeniul auditului/controlului in realizarea atribu╚Ťiilor specifice. 

Consideram ca pentru realizarea dezideratului de cre╚Ötere a responsabilit─â╚Ťii profesionale a auditorilor publici sunt suficiente actualele prevederi legale dac─â ele sunt aplicate in mod profesionist. Pentru stimularea/constr├óngerea personalului de execu╚Ťie si de conducere din cadrul Cur╚Ťii de Conturi in cresterea calit─â╚Ťii actului de control /Audit este necesar sa se g─âseasc─â alte metode. Trebuie sa g├óndim cu responsabilitate la ceea ce na╚Ťiunea ├«╚Öi dore╚Öte din punct de vedere al disciplinei si rigurozit─â╚Ťii in activitatea financiar─â, dar si in leg─âtura cu autonomia si spiritul democratic in care trebuie sa se desf─â╚Öoare procesul de formare si utilizare a resurselor publice.

In opinia noastr─â este imperios necesar ca acest proiect de lege sa fie stopat. El va aduce prejudicii activit─â╚Ťii de control/ Audit asupra resurselor publice. 

Se impune ├«ns─â o revizuire a ├«ntregului cadru normativ referitor la procesul bugetar, incluz├ónd desigur si controlul financiar. Curtea de Conturi trebuie sa r─âm├ón─â numai cu activitatea de Audit, care sa se exercite in stricta concordan╚Ťa cu prevederile standardelor interna╚Ťionale in domeniu. Alte acte normative, precum si atribu╚Ťii ale unor structuri guvernamentale ar putea fi si ar trebui modificate sau completate.

Poate ca un demers in acest sens ar trebui sa porneasc─â de la Curtea de Conturi care are posibilitatea sa propun─â Parlamentului modific─ârile necesare, dup─â realizarea unei dezbateri si analize cu to╚Ťi factorii implica╚Ťi, inclusiv cei politici.

Pentru ca, a╚Öa cum spunea A Schopenhauer, „cauza cauzei este si cauza efectului” e de a╚Öteptat ca o viitoare conducere a Cur╚Ťii de Conturi sa realizeze acest deziderat.

Reclame

Las─â un r─âspuns

Completeaz─â mai jos detaliile tale sau d─â clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul t─âu WordPress.com. Dezautentificare /  Schimb─â )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul t─âu Google. Dezautentificare /  Schimb─â )

Poz─â Twitter

Comentezi folosind contul t─âu Twitter. Dezautentificare /  Schimb─â )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul t─âu Facebook. Dezautentificare /  Schimb─â )

Conectare la %s