In ce priveste creșterea economică bazată pe consum se pot efectua următoarele calcule: totalul creșterilor de natura salarială in perioada 2017-2020, așa cum sunt înscrise in Programul de guvernare, reprezintă 117,7 mild lei. Întrucât creșterile se referă in esența la salariile mici si la pensii este de așteptat ca toată aceasta creștere sa meargă in consum, asigurând astfel o creștere a produsului intern brut cu aceasta suma. Vom lua însă in considerare doar ceea ce rezulta din datele statistice si vom asuma faptul ca doar 80% din creșterile salariale merg direct in PIB, restul se vor economisi. Așadar vom avea o creștere a PIB cu 94,1 mild lei (12,4%) si respectiv a resurselor bugetare cu 28,24 mild lei (12,2%). Avem in vedere ca bugetul reprezintă aproximativ 30% din PIB . Cu alte cuvinte, din creșterea salarială de 117 mild lei, aproximativ 28 de mild se vor întoarce la buget.

Rămâne ca cealaltă parte din creșterea PIB ului programată pana n 2020 sa se realizeze pe seama investițiilor. Programul de guvernare prevede investiții din mai multe surse: fonduri europene, bugetul de stat si fondul suveran de dezvoltare si investiții. Acestea, dacă vor fi realizate, vor avea un impact asupra bugetului public național de 2,7% din PIB, respectiv vor contribui la creșterea bugetului cu aproximativ 27 mild lei.

Așadar , din creșteri salariale vom avea 28,2 mild lei surse bugetare suplimentare la care se adauga 27 mild lei din creșterea realizată prin investiții. In total, o creștere bugetară de aproximativ 55 mild lei. Diferența pana la volumul asumat al cheltuielilor bugetare de 89 mild lei va trebui sa fie asigurata, in opinia noastră, puțin diferită fata de ceea ce este scris in program, din deficitul bugetar de 2,9% din PIB respectiv 29,8 mild lei si din creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, fără a creste taxele, cu 4-5 mild lei, adică 0,4% din PIB (o creștere a ponderii bugetului in PIB cu 1,2%)

Acești indicatori sunt realizabili doar in condițiile in care vor fi utilizate in mod științific si foarte profesional pârghiile de natura economico-financiară pentru stimularea dezvoltării creșterii pe baza investițiilor. Așa cum spuneam teoria economică pune in evidentă , in esența, trei pârghii: rata dobânzii, cursul de schimb valutar si politica fiscală.

In ce privește rata dobânzii, ea este la un nivel de 1,75% si in condițiile in care se urmărește dezvoltare prin stimularea investițiilor ea ar trebui redusă. Acest lucru este valabil din punct de vedere teoretic pentru ca practic o reducere a dobânzii de politica monetară in condițiile in care exista un volum mare de creșteri de venituri salariale ar putea supraîncălzi economia si creste inflația peste limitele acceptabile pentru o creștere rezonabila. Credem ca o menținere a nivelului actual al dobânzii de politica monetară ar fi , cel puțin pentru o anumită perioada, o măsura inteligenta si necesară.

Cursul de schimb valutar ar putea aduce o contribuție importantă la stimularea exportului prin devalorizarea monedei naționale (avem acest avantaj nefiind încă membri ai zonei euro). Acest lucru ar reduce decalajul balanței de plăti externe nu prin măsura reducerii importurilor ci prin creșterea exportului in special la categoria de „bunuri” si „mărfuri” unde deficitul a crescut in 2016 fata de 2015 cu aproximativ 25% (14.710 mil euro in 2016 fata de 11.741 mil euro in 2015, perioada primelor 10 luni). Acest lucru ar avea efect pozitiv asupra întregii balanțe de plăti externe si, ca urmare, a datoriei publice si a resurselor bugetare necesare pentru plata acesteia. Este necesar sa privim cu foarte multă atenție modul de utilizare a acestei pârghii pentru ca o devalorizare peste anumite limite poate creste inflația si reduce puterea de cumpărare astfel încât măsurile de creștere salarială nu vor mai fi resimțite.

Politica fiscală presupune reducere de impozite si taxe , ceea ce deja s-a făcut si se face in continuare așa cum se prevede in Program. In principiu o fiscalitate mai redusă stimulează dezvoltarea prin investiții si de asemenea reduce evaziunea fiscală asigurând astfel creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare. Programul prevede, de asemenea, investiții publice , care vor avea un efect asupra creșterii surselor bugetare cu 1,3% din PIB. Dacă aceste măsuri , care sunt prevăzute in Program, vor fi realizate in totalitate, ele vor stimula creșterea PIB ului si a bugetului , dar luând in considerare limitările impuse de criteriile de convergenta (max 3% deficit si 60% datorie publica), altele in plus nu vor mai putea fi luate. Accentul ar rămâne pe primele doua pârghii.